Un băieţel a găsit coconul unui fluture. L-a luat cu el şi zilnic îl privea, in speranta ca va surprinde momentul în care fluturaşul va ieşi la lumina zilei.
Şi iată că ziua mult aşteptată şi-a făcut apariţia. A stat băiatul nostru ore în şir pentru a privi cum fluturele încerca să iasă printr-o gaură extrem de mică.
După o vreme însă, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ieşi, dar nu a fost de ajuns. Băiatului i s-a făcut milă şi s-a decis să îi vină în ajutor. A luat o foarfecă şi a tăiat partea care a mai rămas din cocon. Astfel fluturele a reuşit să iasă cu uşurinţă.
Dar corpul lui era umflat, iar aripile îi erau mici şi scorojite. Băiatul a continuat să privească nou născutul fluturaş, aşteptând ca în orice moment să îşi ia zborul. Din păcate acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Fluturele a fost nevoit să îşi petreacă restul zilelor târându-se de ici colo, cu un corp umflat şi aripi scorojite. Niciodată nu a fost în stare să zboare.
Băiatul, în bunătatea şi mila lui, nu a înţeles că acel chin de a trece prin găurică mică a coconului îi era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era forţat să ajungă în aripi pentru ca acestea să fie pregătite pentru zbor imediat ce va reuşi să se elibereze din cocon.
Pentru postari similare,
accesati Colectia MOTIVATIONAL
Şi iată că ziua mult aşteptată şi-a făcut apariţia. A stat băiatul nostru ore în şir pentru a privi cum fluturele încerca să iasă printr-o gaură extrem de mică.
După o vreme însă, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ieşi, dar nu a fost de ajuns. Băiatului i s-a făcut milă şi s-a decis să îi vină în ajutor. A luat o foarfecă şi a tăiat partea care a mai rămas din cocon. Astfel fluturele a reuşit să iasă cu uşurinţă.
Dar corpul lui era umflat, iar aripile îi erau mici şi scorojite. Băiatul a continuat să privească nou născutul fluturaş, aşteptând ca în orice moment să îşi ia zborul. Din păcate acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Fluturele a fost nevoit să îşi petreacă restul zilelor târându-se de ici colo, cu un corp umflat şi aripi scorojite. Niciodată nu a fost în stare să zboare.
Băiatul, în bunătatea şi mila lui, nu a înţeles că acel chin de a trece prin găurică mică a coconului îi era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era forţat să ajungă în aripi pentru ca acestea să fie pregătite pentru zbor imediat ce va reuşi să se elibereze din cocon.
Pentru postari similare,
accesati Colectia MOTIVATIONAL
Lecturata impreuna cu copiii nostri, Ama (6 ani) si Alex (4 ani).
RăspundețiȘtergereSinteza discutiei de dupa lectura:
Tata: -Ia ziceti, puilor, voi ati avut parte de greutati pana acum? Dati-mi cate un exemplu.
Ama: -Cand aveam teme la gradi si educatoarea ne punea sa scriem in caiete, la inceput imi era greu, dar le faceam totusi singura.
Alex: -Cand eram bebe, nu puteam sa ridic pietrele, pentru ca nu aveam muschi.
Tata: -Ce ati inteles voi din povestioara de astazi?
Alex: -Am inteles ca daca sangele se ducea in aripioare, fluturele era frumos.
Ama: -Eu am inteles ca baiatul a vrut sa-l ajute, dar la incurcat.
Mama: -Asta inseamna ca nu mai trebuie sa-i ajutam pe ceilalti?
Ama: -Ba da, dar trebuie sa-i intrebam pe cei mari cum sa-i ajutam.
Tata: -Ce ar merita sa retineti din aceasta povestioara este ca uneori greutatile sunt bine-venite, pentru ca ne fac mai puternici. Atunci cand aveti o problema, e bine sa va straduiti mai intai sa o rezolvati singuri si sa cereti ajutor numai daca nu reusiti.