DOCUMENTARE / Motivational - Un castig usor (Nastratin Hogea)

 Un taran taia lemne intr-o padure, iar un altul il privea, asezat confortabil pe un copac culcat la pamant.

Omul care taia lemne avea un topor mare, potrivit pentru grosimea copacului pe care il despica. El ridica toporul cu amandoua mainile, il aducea pana deasupra capului si il infingea cu mare putere in lemn. De fiecare data cand isi folosea toporul, celalalt taran scoatea cate o icnitura atunci cand lama de fier se cobora fulgerator catre copac. In acest fel, taietorul taia, iar icnitorul icnea, pana cand a fost taiat tot copacul. 

Cand si-a terminat treaba, taietorul a adunat lemnele in saci pe care i-a asezat in spatele magarului sau. In acel moment, celalalt taran, care statuse asezat si se uitase, aducandu-si contributia cu cate un icnet, si-a cerut plata.

- Dar nu ai facut nimic. De ce ar trebui sa te platesc? - a intrebat taranul care se istovise taind lemnele.

-Cum adica nu am facut nimic? Doar am icnit pentru tine, nu-i asa?

Taietorul nu a fost de acord nici in ruptul capului ca icnitorul trebuie sa primeasca vreo simbrie, iar cearta dintre cei doi a devenit din ce in ce mai infierbantata. In cele din urma, cei doi tarani s-au invoit sa il lase pe cadiu (judecator) sa le faca dreptate. 

Cadiul, care s-a intamplat a fi chiar Nastratin Hogea, i-a ascultat pe cei doi, apoi i-a cerut taietorului de lemne sa-i dea punga lui cu bani. Hogea a desfacut punga si a golit-o pe masa lui. Monezile s-au risipit cu clinchete si straluciri ademenitoare pe tablia de lemn a mesei.

-Ai auzit clinchetul facut de monezi? - l-a intrebat Nastratin Hogea pe taranul icnitor.

-Da, efendi Hogea, am auzit! - a raspuns taranul.

-Inseamna ca ti-ai primit rasplata meritata. Ai ajutat la treaba cu sunete, cu sunete ai fost rasplatit.