Este istoria a doi prieteni care, traversand desertul, intr-un anume moment al zilei s-au certat, iar unul dintre prieteni l-a lovit peste fata pe celalalt.
Cel care a fost lovit peste fata, fara a spune vreun cuvant, scrie pe nisip:
« ASTAZI, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU M-A LOVIT PESTE FATA »
Isi urmara drumul, pana ce gasira o oaza si hotarara sa faca o baie.
Cel care a fost lovit peste fata se impotmoleste in nisip miscator, dar prietenul sau il salveaza.
Dupa ce primejdia trecu, el scrijeli intr-o piatra:
« ASTAZI, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU MI-A SALVAT VIATA »
Cel care si-a lovit si salvat cel mai bun prieten il intreaba:
-Dupa ce te-am lovit, tu ai scris pe nisip, iar acum, ai incrustat in piatra. De ce?
Prietenul sau ii raspunse:
-Atunci cand cineva te raneste, e bine sa scrii pe nisip, astfel incat vantul sa-l stearga din memoria ta. Insa atunci cand cineva face ceva bun pentru tine, e bine sa scrii in piatra, astfel incat vantul sa nu-l poata sterge in veci.
Invata sa-ti scrii ranile pe nisip si sa-ti gravezi multumirile in piatra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu