Vitaminele au fost descoperite abia în
secolul al XX-lea de către un chimist
polonez (Casimir Funk) și numele lor a fost
dat de faptul că sunt esenţiale pentru viaţă
și sunt asemănătoare aminelor.
Vitaminele, aceste componente
organice ale
dietei, spre deosebire de
grăsimi, carbohidraţi și unele
proteine, nu sunt metabolizate
pentru a produce energie. Ele
nu pot fi produse de organism,
de aceea trebuie suplimentate
din alimentaţie.
Nutriţioniștii clasifică vitaminele
după solubilitate. Hidrosolubile
și liposolubile.
Vitaminele liposolubile sunt
A, D, E, F și K. Acestea nu sunt
eliminate prin urină, de aceea
supradozele pot fi periculoase.
Complexul vitaminelor B și vitamina
C sunt hidrosolubile și
cu excepţia vitaminei B12 pot
fi stocate în organism.
Necesarul zilnic
În fiecare ţară s-a stabilit nivelul
mediu de nutrienţi necesar
unei persoane sănătoase (NZ).
Necesarul zilnic arată cantitatea
dintr-un nutrient suficientă
pentru până la 97% din populaţia
respectivă. NZ ar trebui
să fie suficient majorităţii și el
variază în funcţie de sex: uneori
necesarul bărbaţilor este
mai mare ca al femeilor; nevoile
femeilor însărcinate sau al
mamelor care alăptează sunt
diferite ca al celorlalte femei:
sugarii, copiii și adolescenţii
au nevoi specifice; bătrânii
sau bolnavii pot avea un necesar
mai mare pentru anumiţi
nutrienţi.
Consumul de vitamine scade
în zilele noastre pentru că
raţia alimentară se diminuează
(mai puţine munci grele,
deci reducerea consumului de
hrană bogată în vitamine) și
pentru că alimentele pe care
le consumăm sunt, din păcate,
mult mai procesate.
VITAMINELE
LIPOSOLUBILE
Vitamina A (retinolul)
Vitamina A joacă roluri importante
în organism: este
necesară pentru creștere și
diviziunea normală a celulelor;
este implicată în apărarea
mucoaselor tractului respirator,
digestiv și urinar. Este distrusă
parţial de căldură. Este
antiinfecţioasă și combate
oboseala. Înbunătăţește vederea
nocturnă, calitatea somnului
sau sănătatea părului.
Surse alimentare de vitamina
A: varză, morcov, pătrunjel,
caise uscate, prune, portocale,
carne, pește ficat și gălbenuș
de ou.
Vitamina D (calciferolul)
Există în stare naturală sub formă
de vitamina D3, este sintetizată
parţial sub acţiunea
ultravioletelor luminii solare. Ea
favorizează absorbţia calciului și
a fosforului. Se găsește în lapte,
ouă, pește, ficat, germeni de grâu
și anumite ciuperci.
Vitamina E (tocoferolul)
Este un excelent antioxidant
care poate preveni bolile cardiovasculare.
Poate fi identificată în
germenii de grâu, dar se găsește
și în unt, gălbenuș de ou, legume
cu frunze verzi și în anumite gră-
simi.
Vitamina K
Este antihemoragică. Se găsește
în spanac, cereale ficat de porc și
gălbenuș de ou. Persoanele care
fac tratament cu anticoagulante
trebuie să se ferească de consumul
exagerat de vegetalele crude
specificate mai sus.
VITAMINELE
HIDROSOLUBILE
Vitamina B1 (tiamina)
Este necesară pentru metabolismul
glucidelor și joacă un rol
important la nivelul sistemului
nervos. Se găsește în cereale, leguminoase
și drojdia de bere. Necesarul
zilnic de tiamină al unui
adult este de 11 mg, adică 12 felii
de pâine albă sau 6 felii jumătate
de pâine integrală.
Vitamina B2 (riboflavina)
Participă la acţiunea a numeroase
enzime din metabolismul energetic.
Se găsește în toate alimentele:
ficat rinich, inimă, lapte, pește,
legume, drojdie de bere, făină,
fucte oleaginoase. Un bărbat are
nevoie de 1/3 mg zilnic; gravidele și femeile care alăptează au nevoie
de mai mult, la fel și copiii și
adolescenţii.
Vitamina B6 (piridoxina)
Se găsește în carne, pește, legume,
cereale și făină, fructe. Alte
surse sunt cartofii și alte legume,
orezul brun, nucile și alunele,
soia, cerealele integrale și pâinea
integrală. Bărbaţii au nevoie de
mai multă vitamina B6 (1,4 mg/
zi) – o friptură mare de somon
sau două porţii de cereale fortifiate.
Vitamina B9 (acidul folic)
Este o vitamină indispensabilă
reproducerii celulare și formă-
rii globulelor roșii. Se găsește
în pateurile din carne și în cele
din ficat. Femeile care doresc să
aibă un copil ar trebui să ia doze
mai mari de acid folic sub forma
suplimentelor cu trei luni înainte de concepţie și în primele săptă-
mâni de sarcină. S-a dovedit că
astfel scade riscul de a avea un
copil cu defect de tub neural.
Vitamina B12
(cianocobalamina)
Este o vitamină antianemică.
Ea intervine în metabolismul
glucidelor, lipidelor și al fosforului;
favorizează sinteza proteinelor
și integrarea lor în ţesuturi, în
special la nivelul măduvei osoase,
a sistemului nervos și la crearea
globulelor roșii. Se găsește în
carne, lapte, cereale, gălbenuș de
ou, fructe și legume.
Vitamina C (acidul ascorbic)
Intervine în metabolismul glucidelor, al fierului, la nivelul
ţesutului conjunctiv, în funcţionarea ovarelor. Este
vitală pentru producerea colagenului, proteină necesară
pentru sănătatea pielii, a oaselor, a cartilajelor, dinţilor
și gingiilor și joacă un rol în vindecarea arsurilor. Se
găsește în cantitate mare în citrice, căpșuni, coacăze
negre, guave, kiwi și ardei. Deficitul produce oboseală,
scăderea apetitului și sensibilitate crescută la infecţii.
Știai că în cazurile
severe, lipsa vitaminei
C provoacă
scrobutul? Marina
britanică a reușit
să ţină sub control
scorbutul prin distribuirea
de lămâi
verzi marinarilor.
Vitamina F
Această vitamină este formată
din acizi grași polinesaturaţi. Se
găsește în anumite uleiuri și în
seminţe vegetale. Se mai numește
și vitamina antidermatică
deoarece prin lipsa ei apar afec-
ţiunile dermatologice. Sursele
alimentare naturale sunt uleiurile
de floarea-soarelui, de porumb,
de nuc, de soia; cereale (grâu și
porumb), legume (castraveţi),
fructe (alune, avocado, caise,
migdale).
Suplimentele nutritive cu vitamine
Categoriile de persoane care prezintă indicaţia de a primi suplimente
nutritive cu vitamine sunt copiii, gravidele, convalescenţii
şi vârstnicii. Deși ele se pot cumpăra de la farmacie fără reţetă, nu
trebuie luate la întâmplare, ci doar în urma unui consult medical.
Suplimentarea se va sugera ţinând cont de: vârstă, sex, probleme
specifice de sănătate, stilul de viaţă al persoanei respective.
EXCESUL DE
VITAMINE
Vitamina A prezentă în
exces în organism poate
avea următoarele simptome:
pierderea părului,
afectare hepatică și osoasă,
risc crescut de avort
spontan și malformaţii
congenitale.
Dozele excesive de
vitamina
C pot favoriza
apariţia litiazei renale la
persoanele predispuse,
dureri de cap și tulburări
de somn.
Vitamina B6 în exces
poate determina afectare
nervoasă. Dozele mari pe
perioade lungi duc la pierderea
sensibilităţii și la
alterarea funcţiei mâinilor
și picioarelor.
Nivelul ridicat al calciului
în sânge (
vitamina
D) duce la formarea de
depozite și leziuni în ţesuturile
moi, precum inima,
rinichii și plămânii.
Simptomele supradozării
vitaminei E sunt: durerile
de cap, dureri abdominale,
hemoragii, disfuncţii
ovariene și slăbiciune
musculară, creșterea tensiunii
arteriale.
Sursa: Brosura "Dosar de sanatate Sensiblu" - Toamna 2017
Pentru postari similare,
accesati
Colectia Sanatate Maxima